Cum si cati bani a facturat si incasa abuziv R.A.D.E.T. Bucuresti (P.M.B.) de la consumatorii (Asociatii de proprietari/locatari) necontorizati in perioada 1994-2001

Data: Duminica 16 Iunie ora 13
Locatia: Complexul LEU din Bd. Iuliu Maniu nr. 1-3 (Universitatea Politehnica Bucuresti � Facultatea de Electronica si Tc.), cladirea I.E.S.S. (Institutul de Educatie si Studii Sindicale)
Tematica: Cum si cati bani a facturat si incasa abuziv R.A.D.E.T. Bucuresti (P.M.B.) de la consumatorii (Asociatii de proprietari/locatari) necontorizati in perioada 1994-2001
Federatia Asociatiilor de Proprietari din Romania aduce la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (R.A.D.E.T.) Bucuresti a facturat si incasat in mod abuziv de la bucurestenii care locuiesc in blocurile de locuinte fara contoare de bloc (in prezent 2/3 din cladiri adica cca. 1.000.000 locuitori), in perioada 01.01.1994-31.12.2001, cel putin 650 miliarde lei, adica peste 1.600 miliarde lei actualizati la momentul ianuarie 2002.

Constatarea noastra se bazeaza pe faptul ca pe parcursul anilor 1994-2001 R.A.D.E.T. a facturat asociatiile nedotate cu contoare de bransament (de bloc) cantitati de energie mai mari decat cele furnizate in realitate.
Pierderile de caldura prin transmisie din instalatiile furnizorului, de la punctul de masura (contorul din Punctul Termic P.T.) pana la punctul de delimitare fata de asociatie (vanele din subsolul cladirii), adica pe CIRCUITUL SECUNDAR, au fost considerate, in aceasta perioada, ca fiind de numai 1,7 % din energia contorizata, in baza unui studiu comandat de R.A.D.E.T. Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti si nu a unei Norme legale tehnice (Ordin Ministerial, Decizie Autoritate de Reglementare, Hotarare Consiliu General etc.). Pierderile de energie termcia cu apa de adaos au fost considerate ca fiind „0”. In pretul Gicacaloriei aprobat in decursul timpului de diverse institutii, iar in prezent de A.N.R.E. (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei), a fost aprobat un procent de pierderi pe circuitul primar (transport de la Termoelectrica la Punctele Termice) si pe cel secundar de 18 %. Pierderile pe circuitul secundar (cel la care facem referire in prezenta informare) consideram ca au fost si sunt de aproximativ 11 %. Din diferenta dintre sumele incasate (cantitatile facturate la pretul Gcal. in timp ) si cantitatea neretinuta de furnizor ca pierdere pe circuitul secundar decat la nivelul a 1,7 % (si nu 11 %) a rezultat estimarea noastra care practic reprezinta o facturare nereala in baza careia s-au incasat nejustificat sume mari de bani rezultate ca urmare a raportarii la un numar foarte mare de consumatori de energie termica (apa calda si caldura) din Bucuresti arondati la aproximativ 700 de Puncte Termice.

Desi real consideram aceste pierderi ca fiind mai mari, am calculat sumele cu care cetatenii au fost prejudiciati ca fiind contravaloarea energiei termice care reprezinta 9,3% (diferenta dintre 11% si 1,7%) din energia intrata in punctele termice. Pentru simplificare a calculului am considerat ca din veniturile regiei 70 % provin de la populatie iar gradul de subventie fiind in medie de 25%. Veniturile regiei au fost luate din contul de profit si pierderi al regiei, din bilanturile anilor 1996-2000, pentru ceilalti ani facand o extrapolare cu coeficienti favorabili regiei.

Daca se va ajunge ca acesti bani sa fie returnati celor pagubiti, sumele se pot evidentia cu exactitate pentru fiecare Punct Termic si pentru fiecare asociatie, din inregistrarile parametrilor din registrele din arhiva R.A.D.E.T.
Federatia, prin adresa nr 14.948/18.03.2002, a solicitat Primariei Municipiului Bucuresti – domnului Primar General Traian Basescu ca cei aproximativ 1.600 miliarde lei, sau eventual suma reala rezultata printr-o expertiza/ancheta de specialitate, sa fie returnati celor in drept printr-o compensare in facturile din perioada urmatoare, adica asociatiilor nedotate cu contoare in perioada 1 Ianuarie 1994 – 31 Decembrie 2001, dupa ce specialisti ai primariei impreuna cu reprezentanti ai consumatorilor, in baza documentelor din arhiva R.A.D.E.T. vor individualiza sumele abuziv incasate pentru fiecare punct termic si centrala termica. Raspunsul P.M.B., semnat de dl. director Dorel GEANA, consta intr-un istoric al coeficientului de pierderi aplicat la facturare, fara sa raspunda direct solicitarii noastre.

Fundamentare:
Energia termica fiind o marfa a carei cantitati este greu de determinat, in absenta unor aparate integratoare, R.A.D.E.T. a profitat in permanenta de acest lucru. Daca inainte de anul 1989 cheltuielile cu energia si apa calda menajera aveau o pondere mica in bugetul unei familii, dupa 1989, incet dar sigur, adevaratele costuri cu energia au inceput sa fie simtite de catre cetatean, ponderea platilor facute de populatie crescand fata de cele facute de la buget pentru fiecare Gigacalorie. Platile pentru caldura si apa calda menajera se faceau si se fac inca pe baza unor facturi ce contin cantitati pe care platitorul nu poate sa le constate. In ultimii 13 ani a inceput si in Bucuresti o campanie firava de montare a contoarelor (de imobil) de caldura si apa calda menajera la cei care creditau regia pentru lucrare si la cei care aveau „pile”, ajungandu-se astazi ca abia 1/3 din imobilele racordate la termoficare sa aiba contoare de caldura si apa calda menajera. Daca pana in ianuarie 1994, consumatorul nu avea un cadru legal prin care furnizorul de caldura si apa calda menajera sa fie controlat la cantitatile facturate, dupa aparitia Ordinului nr. 29/N/1993 emis de M.L.P.A.T. si D.A.P.L. si publicat in M.O. nr. 25 din 27 ian. 1994, reprezentantul consumatorului putea verifica, daca RADET oferea datele, cat sunt pierderile de energie prin transfer si cu apa de adaos de la locul contorizarii (intrarea circuitului primar in punctul termic) pana la punctul de delimitarea a instalatiilor (vanele de pe circuitul secundar din subsolul blocului) si sa solicite scaderea acestora din energia inregistrata de contorul de la intrarea circuitului primar in punctul termic inainte de repartizarea intre consumatori fara contoare.

Caz real:
In acest scop pe perioada anilor 1944-2001 Punctul Termic Stirbei Voda a fost MONITORIZAT in mod special la sfarsitul fiecarei luni calendaristice de consum (a se vedea graficele din anexa). Astfel administratorul blocului 20C din Calea Stirbei Voda nr. 166 dna. Stefania Hertanu, a reusit, prin aceasta monitorizare lunara a P.T.-lui numai pe parcursul anului 2001, sa obtina pentru asociatiile racordate la acest punct reducerea cu aproximativ 600 milioane lei a platilor pentru energia termica. Aceasta suma reprezinta contravaloarea cantitatilor de energie pierdute pe secundar si scazute de R.A.D.E.T. ca urmare a controlului zilnic a parametrilor din punctul termic efectuat de d-na Stefania Hertanu, adica inainte sa se efectueze facturarea.

Prevederi ale „Normativului tehnic cadru privind contorizarea apei si a energiei termice la populatie, institutii publice si agenti economici” aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 29/N/1993, care au fost incalcate de RADET la facturarea energiei termice si a apei calde de consum.

La articolul 3.3.2. „Determinarea consumurilor de energie termica”, este prevazut sa se scada din cantitatea de energie masurata la intrarea in punctul termic pierderile de energie termica pe secundar. Asa cum prevede art. 3.3.2.1.2 exista pierderi prin transmisie catre mediul ambiant si pierderi prin scapari de agent termic.

Pierderile prin transmisie catre mediul ambiant se determina, pentru fiecare sistem de alimentare centralizata cu energie termica, prin masuratori si calcule. Dinainte de 1989 si pana la 1 ianuarie 2002, aceste pierderi au fost considerate in contractul de furnizare ca fiind de numai 1,7% din energia intrata in punctul termic. Acest coeficient de pierderi de numai 1,7% este sustinut de catre R.A.D.E.T. Bucuresti printr-un studiu elaborat de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti in 1988, asa cum se afirma in adresa R.A.D.E.T. nr. 13003/01.06.2000, catre Oficiul pentru protectia Consumatorului Bucuresti in 1993, sau cum se afirma in adresa P.M.B. nr. 14948 din 21.05.2002 catre F.A.P.R. Aceasta practica a regiei a dus in primul rand la facturarea si incasarea unor cantitati mai mari de energie termica de la cetateni si, in al doilea rand au ascuns costurile reale ale gigacaloriei disponibile la consumator. Orice coeficient prevazut intr-un contract, care influenteaza platile dintre doi parteneri (vanzator si cumparator) este necesar sa fie convenit intre parti si nu impus de catre vanzator. Rezultatele acestui studiu pot fi apreciate ca fiind false in conditiile in care in Buletinul Informativ nr. 3/1999, editat de catre R.A.D.E.T. Bucuresti (copie in anexa la prezenta), in lucrarea „Din raportul de activitate al regiei pe anul 1998” elaborata de Secretarul General dl. Virgil RAMBA si dl. prof. dr. ing. Mihai ILINA, membru in Consiliul de Administratie al R.A.D.E.T. Bucuresti este prezentat la pag. 7 graficul cu evolutia lunara a pierderilor pe circuitele secundare, grafic insotit de urmatorul text: „cat priveste bilantul energetic incheiat lunar pe circuitele secundare, la punctele termice contorizate, a rezultat ca in lunile de iarna pierderile tehnologice s-au situat in jurul valorii de 10%, iar in lunile de vara in jurul valorii de 20 %”. Un alt argument pentru un coeficient de pierderi de energie mai mare decat 1,7 % il reprezinta faptul ca la stabilirea tarifelor la energie termica de catre A.N.R.E. (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei) pentru regii de termoficare care au in exploatare doar punctele termice si retelele circuitului secundar, se iau in considerare pierderi de 10-11%. La stabilirea tarifului energiei termice furnizate de RADET Bucuresti, ANRE ia in calcul pierderi totale de 18%. Aceste pierderi nefiind defalcate de catre ANRE (!!?) pentru circuitul primar si secundar, R.A.D.E.T., din proprie initiativa si cu argumentele dintr-un studiu discutabil, pe care RA.D.E.T. l-a platit, au facturat si incasat abuziv de la cetatenii ce locuiesc in imobilele necontorizate, (imobile ce reprezinta mai mult de 2/3 din totalul cladirilor ce sunt racordate la sistemul de termoficare) cantitati ce reprezinta cel putin 9,3 % din cantitatea de energie intrata in punctele termice si produsa in centralele termice. Si astazi, cand se considera coeficientul de pierderi prin transmisie de 4,4 % stabilit tot arbitrar la 01. 01. 2002 de A.N.R.E., la demersurile Federatiei Asociatiilor de proprietari din Romania, cetateanul este in continuare fraudat. In valori absolute sumele facturate abuziv vor avea o valoare si mai mare dupa 01 iulie 2002 cand gigacaloria va ajunge la 840.000 lei. Nici o institutie abilitata nu se autosesizeaza ca desi sunt introduse in tarif pierderile de energie din circuitul secundar, nefiind scazute decat simbolic din cantitatile de energie inregistrat de contoarele de energie de la intrarea retelei primare in punctul termic, cetateanul a fost sistematic furat.
Asa se explica obsesia asociatiilor de proprietari de a-si cauta o „pila” la RADET sau Primarie, pentru a i se monta pe bransament contoarele de energie termica si apa calda menajera.
Pierderile prin scapari de agent termic (apa calda din retelele de distributie) au fost scazute pana la 01.01.2002 doar ca apa rece nu si continutul de energie termica din acesta, asa cum se prevede in normativ. La insistentele Federatiei pe langa A.N.R.E., R.A.D.E.T. Bucuresti a fost nevoit in cele din urma sa aplice prevederile legale. Cantitatile de agent termic pierdut prin scapari este masurat volumetric in fiecare punct termic si centrala termica cu contorul de apa de adaos. Acest contor este deseori montat pe conducta ce nu este unica in alimentarea cu apa de adaos si tinand cont ca reprezentantii asociatiilor nu sunt pregatiti tehnic nu avem nici in prezent certitudinea ca aceste debite sunt inregistrate corect. Aceste pierderi sunt diferite, la fiecare punct termic si centrala termica pierderile depind de gradul de degradare a conductelor.

In demersurile noastre de a solicita returnarea sumelor facturate abuziv de catre RADET Bucuresti nu am tinut cont de prevederea de la art.3.3.1 in care se dau criteriile pe baza carora se calculeaza coeficientii de corectie a normei in regim pausal unde, la pct.b) este dat criteriul: „consumul de apa stabilit prin masurarea directa la consumatori similar cu cel pentru care se intocmeste calculul, fata de baremul stabilit in regim pausal pe seama acestuia”. Si inainte si dupa 01.01.2002, R.A.D.E.T. Bucuresti, cu consimtamantul A.N.R.E., considera la facturarea energiei cu apa calda ca pierderile de apa calda din propriile conducte de distributie sunt zero. Asa se explica consumurile specifice mari dintre imobilele contorizate si cele necontorizate, de la 3-3,5 mc/ pers./luna la 7-8 mc/pers./luna.

Ce intreprinde F.A.P.R. pentru reglementarea sistemului de furnizare a energiei termice

1) F.A.P.R. face demersuri ca pana in Septembrie 2002, pierderile din circuitele secundare sa fie determinate cat mai aproape de realitate. In prezent, pentru determinarea pierderilor din circuitele secundare, este in derulare un nou contract intre R.A.D.E.T. si Universitatea de Constructii Bucuresti pentru realizarea unui studiu din care sa reiasa coeficientul de pierderi prin transfer pe circuitele secundare.

Vom reveni cu demersurile noastre la A.N.R.E. in vederea emiterii unei Instructiuni (Norma) pentru determinarea pierderilor de energie termica pe instalatiile furnizorului delimitate de contorul de energie termica si punctul de delimitare de instalatiile consumatorului, instructiune similara cu cea privitoare la pierderile de energie electrica. Fara aceasta instructiune este putin probabil ca studiul sa duca la determinarea unui coeficient apropiat de realitate. Opinia noastra este ca acest coeficient este necesar sa fie determinat pentru fiecare punct termic si centrala termica, in parte.

2) Continuam demersurile la A.N.R.E. pentru ca RADET sa recunoasca indicatiile contoarelor volumetrice pentru apa calda menajera montate pe cheltuiala consumatorului si sa factureze conform acestor indicatii, cu alocarea unei cantitati de caldura pentru fiecare m.c. de apa similar cu cantitatile constatate la imobile dotate cu contoare de energie racordate la acelasi punct termic. Aceasta metoda de masurare este aplicata la Timisoara de la inceputul anilor 90.

3) Vom face demersuri la institutiile abilitate pentru aflarea tarifului real, stabilit de A.N.R.E., pentru energia termica la consumator si a pierderilor de energie incluse in pretul Gigacaloriei in toate orasele unde avem asociatii afiliate. A.N.R.E. ne-a comunicat ca aceste informatii sunt confidentiale. Aceste tarife sunt indispensabile pentru stabilirea oportunitatii montarii contoarelor de energie de scara sau a centralelor termice moderne de scara in conditiile in care cunoasterea valorii investitiei pentru centralele de scara sunt stiute din ofertele de pe piata.

4) Abrogarea Hotararii nr. 41 a C.G.M.B. prin care se stipuleaza ca pentru montarea contoarelor individuale este necesar (precizare ambigua cu multe interpretari practice) ca imobilul sa aiba contor de bransament. Este o hotarare prin care cetatenii din cele 2/3 din blocurile necontorizate legate la sistemul de termoficare sunt pedepsiti sa nu-si poata regla consumul in functie de necesitati si de putinta de plata. Sunt orase precum Oradea si Tg. Mures unde aceasta problema a fost rezolvata.

5) Despre contorizarea de bransament (de bloc): Peste putin timp va incepe o mare campanie de montare a contoarelor de energie termica si apa calda la fiecare scara de bloc racordata la reteaua de termoficare. Cheltuielile vor fi suportate din fonduri publice si din imprumut de la B.E.I., imprumut ce urmeaza a fi restituit tot din fonduri publice sau din vanzarea energiei cu un pret al gigacaloriei marit corespunzator.

Actiunea in sine isi propune sa rezolve doar partea comerciala a furnizarii energiei termice, mai bine zis se va asigura «cantarul» pentru determinarea cantitatilor de caldura vandute de catre furnizor, cetateanul evident va plati cantitati mai mici, factura nemaifiind «umflata». Nemaiputand factura pierderile de caldura din propriile instalatii, regia isi va mentine veniturile prin marirea pretului Gigacaloriei pentru a-si putea acoperi cheltuielile. La finalizarea contorizarii nu se va mai putea ascunde adevarata «performanta» a intregului sistem de termoficare producere (partial in cogenerare), tranport si distributie si se va constata neputinta de plata a cetatenilor sau cresterea subventiei la gigacaloria vanduta.

Actualul pret national de referinta (840.000 lei) nu acopera costul gigacaloriei la consumator cu toate ca se factureaza fara scaderea tuturor pierderilor de caldura si fluid din instalatiile furnizorului, de la contorul din punctul termic pana la punctul de delimitare cu consumatorul (vana din subsolul blocului).

Din informatiile pe care le avem, costul cu montarea a doua contoare de energie termica la o scara de 4 etaje ajunge la 130 de milioane lei cost ce reprezinta aproape jumatate din investitia cu o centrala termica moderna cu randament ridicat. Aceste centrale functioneaza cu un consum de gaz metan de 110 – 120 Nmc/ Gcal. Considerand o pondere de 90% a cheltuielilor cu combustibilul in cheltuielile de exploatare, la un pret al gazului metan de 4.000 lei/Nmc (inclusiv T.V.A.), costul Gigacaloriei ajunge la 480.000 lei, iar la un pret al gazului metan de 6.000lei/Nmc, costul Gigacaloriei ajunge la 735.000 lei, deci mult mai putin decat actualul pret national de referinta. Din diferenta de costuri, durata de recuperare a investitiei este de 2,5 ani. Daca se tine cont si de faptul ca posibilitatile de reglaj al consumului de caldura cresc in comparatie cu posibilitatile sistemului actual si de faptul ca exista deficit de putere la producator, sunt toate conditiile pentru a afirma ca alocarea fondurilor pentru montarea de centrale termice moderne de scara sau bloc este cea mai rentabila investitie.

Gestionarea acestor centrale termice de catre asociatia de proprietari este cea mai rentabila solutie pentru cetatean, acesta nemaiavand nevoie de subventie dar si gestionarea lor de catre regia de termoficare ar fi o usurare pentru cetatea dar mai ales pentru regie si buget. Din pacate nu detinem valoarea reala a cheltuielilor cu Gigacaloria la consumator in actualul sistem si nici cheltuielile cu investitiile facute de primarie pentru modernizarea actualelor instalatii. Putem insa sa va punem la dispozitie un tabel cu cheltuielile lunare de intretinere pentru doua blocuri identice unul racordat la R.A.D.E.T. si cealalt cu centrala termica.

Pozitia F.A.P.R. cu privire la subventia caldurii

Cine se bucura in prezent de acordarea subventiei pentru caldura direct la regii:
a) Conducatorii unitatilor producatoare si furnizoare de energie termica, pentru ca in conditiile unui pret scazut al energiei nu apar concurenti si pentru ca pretul fiind inca scazut nu apare la cumparator motivatia de a investi in instalatii prin care sa poata realiza economii (contoare si repartitoare). Cantitatile de energie vandute fiind la indemana vanzatorului si nu a cumparatorului, se primesc de la buget sume importante in functie de numarul de Gcal. vandute.

b) Conducatorii unor institutii implicate (consilii locale, primarii, prefecturi, autoritati, etc.) In aceste regii isi pot gasi loc de munca numeroase persoane din anturajul acestora. Aici se fac sute de angajari anual fara a se anunta in prealabil concurs. In aceste regii se cheltuiesc anual sute de miliarde de lei pentru lucrari cu terti si pentru aprovizionarea cu diverse materiale si servicii, prilej cu care se pot face interventii in favoarea anumitor ofertanti.

c) Firme de contructii si furnizoare de materiale si servicii care au relatii. In lipsa concurentei si in prezenta unor sume de la buget (creditele externe in cazul in care sunt garantate de ministerul de finante sau P.M.B., sunt tot de la buget), achizitionarea materialelor si serviciilor si receptia lucrarilor de constructii sunt mai facile.

d) Salariatii din regii si unitatile implicate, care au salarii mai mari decat media pe economie si nici nu se fac concedieri. A vazut cineva conflicte de munca in aceste regii prin care sa se revendice drepturi salariale mai mari sau verificarea cheltuielilor facute de conducere?

e) Cetatenii nevoiasi, needucati si ignoranti, care nu inteleg ca tot din banii lor se suporta diferenta dintre adevaratele costuri si pretul national de referinta si cred in continuare ca subventia este mentinuta pentru a-i proteja pe ei.

De ani buni s-a indus in mintea cetatenilor din tara noastra ca scumpirea energiei ar fi o catastrofa, ce ar duce la cresterea tuturor preturilor de parca nu tot cetateanul, prin taxe si impozite, ar suporta pierderile unitatilor energetice in cazul in care pretul energiei ar ramane scazut. Desigur ca afirmatia aceasta este valabila atunci cand cresterea pretului energiei nu se datoreaza si pentru acoperirea arieratelor acestor unitati, arierate provenite din neplata energiei furnizate unor agenti economici ale caror active nu ii acopera nici pe departe pretentiile creditorilor.

Cine ar putea fi interesat de sistarea subventiilor pentru caldura la furnizor:

a) Politicieni, alesi locali si manageri reformisti care doresc stoparea risipei de resurse prin mentinerea cu subventii a actualelor sisteme si care sunt constienti ca in acest mod se pot atrage economile cetatenilor in investitii de echipamente moderne, eliberand comunitatea de la investitii noi in unitati mari. Sunt mai putini decat cei care prefera punctual 2. de mai sus.

b) Investitori interni si externi interesati in preluarea actualelor sisteme sau in construirea de capacitati noi. Astfel, va creste probabilitatea de a-si recupera investitia.

c) Furnizorii de gaz metan care vor avea mai multi consumatori cu plati efectuate la termen.

d) Producatorii si comerciantii de utilaje energetice care ar avea o piata mult mai mare si mai libera.

e) Cetatenii informati si cu initiativa care sunt constienti ca este singura posibilitate ca pe termen mediu sa-i scada cheltuielile cu incalzirea. Cetatenii nevoiasi sa primeasca in continuare subventii pentru cantitati prestabilite de energie si apa calda de consum si sa se asigure ca acestia au posibilitatea sa faca economii la caldura si apa calda.

f) Partidele politice aflate la guvernare, care in conditiile micsorarii cheltuielilor cu combustibilul, si-ar permite o relaxare fiscala, cu avantaje electorale la urmatoarele alegeri. Aceasta afirmatie este valabila pentru formatiuni politice care doresc si cresterea nivelului de trai al cetateanului.

Concluziile F.A.P.R. sunt:

A) Sistemele de producere, transport si distributie a energiei termice si a apei calde de consum functioneaza cu randamente mici care duc la pierderea eventualelor avantaje ale cogenerari si intreaga activitate este ingreunata de costuri nejustificate si de neincasari la termen a facturilor. Tarifele si P.N.R. (pretul national de referinta) pentru Gcal., aprobate de A.N.R.E., dovedesc acest lucru. Consumatorul nu are posibilitatea de a-si regla consumul functie de necesar si de putinta de plata si nici de a constata cantitatile facturate.

B) Exista solutii alternative la actualele sisteme. Pentru o corecta evaluare economica, se va calcula rata profitului investitiei dupa ce A.N.R.G.N. va face publica tinta reglementarilor sale in stabilirea pretului gazelor la industrie si la cetatean. A.N.R.E. a emis in ianuarie 2002 noua Metodologie de stabilire a P.N.R., metodologie care „leaga” P.N.R. de pretul gazului metan, de randamentul de producere transport si distributie si de ponderea in costuri a gazului metan la producere a pierderilor din transport si a celor din distributie. Calculele noastre au fost efectuate pentru un pret al gazelor identic la consumatorul casnic si la cel industrial. Variantele optime in aprecierea noastra sunt: centrala termica de scara, de bloc sau de condominiu, cu durate de recuperare sub 3 ani. Executarea acestor variante este posibil a fi realizata pe cheltuiala consumatorului cu conditia angajarii unor credite. Odata realizata propria sursa de caldura (centrala termica), administratia locala este degrevata de cheltuieli pentru subventionarea caldurii, ramanand sa obtina in continuare compensari pentru cetatenii cu venituri mici. Nu putem incuraja montarea centralelor de apartament datorita investitiei specifice mari si aglomerarii de conducte in imobil.

C) Subventia pentru caldura sa fie alocata direct consumatorului si nu regiilor.

D) Descentralizarea producerii energiei si incurajarea variantelor alternative sunt in consens cu recomandarile comisiei de specialitate a Consiliului Europei: „Unul din aspectele cele mai importante ale dezvoltarii politicii energetice in Uniunea Europeana este cresterea importantei descentralizarii si a producerii locale a energiei. Aceasta tendinta va conduce la noi inovatii tehnice si schimbari in structura industriei energiei, cu obtinerea energiei deseori chiar la locul folosirii acesteia. Lipsa descentralizarii este considerata de Comisia Europeana si de documentele Bancii Mondiale, care analizeaza institutional structurile industriilor energetice, drept principala bariera in calea interesului pentru inovatii si progres tehnologic. Strategia de reglementare pentru sustinerea proceselor de liberalizare si privatizare a sectorului energetic nu poate fi separata de procesul descentralizarii” (din comunicatul Comisiei Energetice catre Consiliul si Parlamentul European, Bruxelles 1997).

Comentarii asupra balantei de venituri si cheltuieli ale R.A.D.E.T. Bucuresti in anii 1996-2000

Diagramele realizate cu evolutia unor indicatori economici ai regiei se bazeaza pe datele gasite in bilanturile anuale. Aceste bilanturi nefiind inregistrate ca documente cu regim secret si ele referindu-se la o institutie cu caracter public care, folosind bani publici, asigura alimentarea cu caldura si apa calda a orasului, consideram ca, in numele consumatorilor membri ai Federatiei noastre, avem dreptul de a ne face publica parerea cu privire la structura veniturilor si cheltuielilor. Nu se poate pune nici problema divulgarii unor date concurentei caci regia reprezinta un monopol local.

Diagramele reprezinta evolutia urmatorilor indicatori :
1. Veniturile din exploatare si cele din subventii (milioane lei)
2. Cheltuielile cu materiile prime si cheltuielile adaugate.
3. Structura cheltuielilor adaugate (milioane lei).
4. Profitul brut (total, exploatare, financiar, exceptional).
5. Impozitul pe profit (valoare absoluta).
6. Numarul mediu de salariati
7. Cheltuielile cu personalul
8. Cheltuieli social-culturale

Cantitatile de energie termica cumparata si vanduta, gaze naturale, apa si energie electrica nefiind cuprinse in bilanturi, nu putem face o apreciere cantitativa si nici o evolutie a acestora in perioada analizata.
In diagrama 1. avem veniturile anuale ale regiei si veniturile din subventionarea energiei termice. Veniturile au crescut cu 35 % in 2000 fata de 1999 iar subventiile numai cu 11,63 %. Gradul de subventionare a scazut, populatia suportand cheltuieli mai mari.

In diagrama 2. se prezinta ponderea subventiei raportata la venituri totale (inclusiv subventii) respectiv la veniturile din vanzarea marfii (fara subventii). In 2000 s-a ajuns la cel mai mic nivel de subventionare, 24,38 %, respective 32,26 %.

Cheltuielile cu materiile prime au avut o crestere de 984 % in perioada 1996-2000, fata de numai 572 % cat au crescut cheltuielile adaugate, cheltuieli care au crescut totusi mai mult decat rata inflatiei in acea perioada. Faptul ca ponderea cheltuielilor adaugate in total costuri de exploatare a scazut nu poate fi in acest caz considerate ca o realizare a conducerii regiei (diagrama 3)

Se constata o crestere a cheltuielilor cu terti de la 32 miliarde in 1996 la 331,59 in 2000 adica o crestere de 10,3 ori, cheltuieli care nu au dus la externalizarea unor activitati cu consecinte in reducerea cheltuielilor cu salariile si nici la reducerea pierderilor de energie in transport si distributie, cu consecinte benefice la consumator.

In cei cinci ani analizati ponderea in valoarea adaugata a cheltuielilor cu personalul s-a incadrat intre 37 si 44 %, in timp ce cheltuielile cu apa si energia au reprezentat in fiecare an aprox. 2 % din valoarea adaugata desi pierderile de apa in sistem sunt de ordinul milioanelor de m.c.

Cu toate ca din datele din bilant constatam ca in fiecare an R.A.D.E.T. a incheiat exercitiul financiar cu profit, trebuie observat totusi ca in 1999 si 2000 pierderile din exploatare au fost de 68,7 respectiv 84,8 miliarde si rezultatele obtinute prin venituri exceptionale mai mari au facut ca pe ansamblu sa se obtina un profit brut de 19,084 respectiv 19,127 miliarde. Pentru aceste valori ale profitului brut, regia a platit impozite ce reprezinta 64-94 % din venitul brut. Aceste impozite mari sunt probabil consecinta depasirii cheltuielilor nedeductibile in regie sau o nereturnare din partea M.F. a impozitelor platite in primele luni cand bine se stie, regia are rezultate positive. Evolutia acestor parametri se gasesc in diagramele 4 si 5.

O parte din bilanturi au fost luate de la R.A.D.E.T. cu ocazia organizarii concursului pentru selectia administratorului la R.A.D.E.T., desfasurat in anul 2000.

Referitor la acest concurs: candidatilor li se solicita sa dovedeasca cu adeverinta eliberata de Centrul National de Formare Continua pentru Administratie Publica Locala (infiintat prin H.G. nr. 850/1998), impreuna cu Asociatia Nationala Patronala si Profesionala de Gospodarie Comunala si Locativa din Bucuresti (privata, non-profit, nepatrimoniala) ca au trecut testul prin care se verificau aptitudinile legate de procesul decizional, precum si cunostinte in domeniul relatiilor economice internationale. Cum la aceasta asociatie patronala presedinte era insusi directorul R.A.D.E.T., rezulta ca oricare participant la acest concurs era selectat de catre institutia a carei presedinte era directorul in exercitiu, director ce participa si castiga acel concurs.